Mai pe scurt...

Încă nu m-am hotărât în ce limbă să-mi scriu postările de pe blog,deci o să alternez până voi lua o hotărâre.Dar azi...voi vorbi despre muzică,adică despre limba pasiunii (too deep,I know),despre vinul care umple cupa tăcerii,despre poezia aerului și leacul minții,despre izbucnirea sufletului,despre artă,despre o parte din mine,despre...

Scriu această postare pe fundal având o melodie veșnic dragă: Beethoven-''Sonata lunii'' și o altă melodie de care m-am îndrăgostit recent: La boheme (de această dată fără accent).
Cred că mi-ar lua foarte mult să vorbesc despre muzica mea de suflet...până acum am fost în căutarea genului care mă descrie cel mai bine ca spirit,dar în zadar,încep să o dau pe rock,merg spre indie,folk-ul mă liniștește,blues&jazz mă invită să-i simt,mă enervez și apare câte un rap&hip-hop,trap sună interesant,reggae vrea să mă destind și muzica clasică parcă mă completează din ce în ce mai bine.
Sunt omul extremelor,sunt omul căruia îi place vara și iarna,în egală măsură,rock-ul și muzica clasică,înotul și ski-urile îmi sunt prietene,iar brățara mea neagră și uzată,din mărgele parcă ar aduna niște flori roz din copacii de afară.
Sunt fata cu părul ondulat (nu creț),care începe cu o nemulțumire (nehotărâre) și nu știe să încheie o postare. (are nasturi)
Theme images by Jason Morrow. Powered by Blogger.